Unele teorii îi consideră pe huţuli (numiţi şi huţani) daci slavizaţi, altele presupun ca sunt slavi veniţi în zona Bucovinei şi Maramureşului, înainte de secolul al VIII-lea. Chiar dacă originile lor rămân încă neclare (daci, slavi, cumani, mongoli, uzi, etc...), huţulii aparţin din punct de vedere lingvistic grupului rutenilor/rusinilor. Limba huţulă este vorbită în România în partea de vest a Bucovinei şi Maramureş, precum şi în părţile muntoase din Ucraina, Slovacia şi Polonia. Deşi seamănă cu limba ucraineană, ea prezintă şi diferenţe notabile. În ultimii ani, datorita politicii minorităţilor aplicată de statul român, predarea limbii ucrainene în localităţile unde trăiesc comunităţi importante de huţuli a devenit obligatorie. Consecinţa directă este o modificare a dialectului huţul înspre limba ucraineană oficială în cadrul unor comunităţi care întotdeauna s-au considerat distincte de comunitatea ucraineană. Dacă nu se facrapid eforturi de recuperare a cuvintelor limbii huţule, vorbită fluent în prezent doar de persoane în vârstă, următoarea generaţie de huţuli din Bucovina va fi asimilată de către ucrainenii din România iar tradiţiile lingvistice ale zonei se vor pierde.

Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră la îmbogăţirea şi corectarea dicţionarului huţul, la lista de obiceiuri populare şi la pagina de fotografii. Orice informaţie utilă pe care doriţi s-o faceţi publică pe această pagină, vă rugăm să o trimiteţi AICI.

Mai multe informaţii despre huţuli
Localităţi din România în care există vorbitori ai dialectului huţul (lista inca nu este completă):

- În Bucovina: Izvoarele Sucevei, Moldova-Suliţa, Benia, Breaza de Sus, Breaza, Bobeica, Măgura, Lupcina, Costileva, Brodina, Brodina de Sus, Sadău, Zalomestra, Cununschi, Dotulsca, Argel, Raşca, Damacusa, Ciumârna, Iedu, Cârlibaba, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Ulma, Nisipitu, Paltinu.

- În Maramureş: Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Bistra, Petrova, Leordina, Vişeul de Sus.


Filmul de mai jos conţine imagini din satul Benia:


Pe viitor vom reveni cu informaţii suplimentare şi imagini despre originea, istoria şi tradiţiile huţulilor din Bucovina. Un număr în creştere de articole din presă şi pagini de internet despre huţuli poate fi consultat aici:

Articole despre huţuli

Filme despre huţuli (adresă nou adăugată!)

Alte pagini utile in contextul înţelegerii locului huţulilor în istoria noastră pot fi consultate aici:

Pagini de istorie
Sursa hărţii: Dr. Kurt Scharr

Scopul principal al acestei pagini rămâne acela de a constitui o sursă viabilă de informaţie despre limba huţulă. Am început proiectul pe data de 10 mai 2006 şi dicţionarul român-huţul (care se află în cea mai avansată fază de editare) a strâns deja circa 1100 de cuvinte.

Propunem pentru limba huţulă vorbită în România o scriere latină, adaptată cerinţelor limbii. Cuvintele se citesc ca în limba română, cu unele diferenţe. Literele a şi e sunt în general pronunţate mai aproape de ă. Litera â se foloseşte în limba huţulă doar pentru nume proprii nehuţule. Grafia este încă provizorie şi e posibil să sufere modificări în viitor. Literaǐ nu este absolut necesară în scriere, dar este utilă pentru cei care vor să înveţe pronunţia corectă a cuvintelor. Diferenţele dintre alfabetul huţul propus şi alfabetul român sunt afişate mai jos:

ǐ- i scurt

ŭ – u scurt

ñ – n labial (ca francezul gn)

ĥ – h palatinal (ca în rusescul hleb)

Uneori formele diferă de la o localitate la alta. Forme diferite vor avea între paranteze iniţiala comunei în care sunt folosite. Abrevierile sunt:

Izvoarele Sucevei - IS, Moldova-Suliţa - MS, Breaza - B.

Ghid de conversaţie român-huţul

Dicţionar român-huţul - în format PDF

Dicţionar huţul-român - în format PDF

Hutsul-English dictionary - in PDF format

Poezii originale în limba huţulă

Fiarele (povestire huţulă)

Aşa ceva "nu se există" (povestire huţulă)

Cojocul (povestire huţulă)

O mostră de muzică huţulă(la vioară Marian C Ghilea)

Obiceiuri

Texte amuzante

Fraze uzuale - zveceaĭne fraze:

da = tac

nu = ni

mulţumesc = ghecuĭu

mulţumesc frumos = ghecoĭ faĭno

încotro mergi? = cuda ideş?

unde locuieşti? = de te jeĭeş?

bună dimineaţa =dobreĭ ranoc

bună ziua = dobreĭdinĭ

bună seara = dobreĭ vecer

noapte bună = na dobranicĭ

ştii (să vorbeşti) huţula/rusina/rutena? = te znaeşĭ pu ruschiĭ?

nu, vorbesc numai româneşte = ni, ĭa leş hoŭorĭu pu rumunschiĭ (vloschiĭ)

la revedere (literal: Dă Doamne sănătate) = Daĭ Boh zdorovi

ce mai faci? = şo maĭ robeş?

cât e ora? = cotra hodena?

nu înţeleg = ĭa ni ruzumiĭu

nu ştiu =ĭa ni znaĭu

Alte materiale lingvistice interesante


Contribuitori: Marian C. Ghilea, Margareta Ursachi, Gheorghe Salahura, Matei Hutopilă, Vasile Hutopilă, Vasile Coruţ, Mariana Bobeică, Angel Miguel. Lista e deschisă, orice ajutor e binevenit. De asemenea, vom începe să scriem şi o gramatică a limbii huţule precum şi un curs de limba huţulă. Este posibil ca să existe încă destul de multe greşeli, aşa că rugam pe toţi cititorii să ni le semnaleze. Dicţionarele sunt actualizate şi corectate frecvent.


Echipa de redactori: Marian C Ghilea, Matei Hutopilă, Gheorghe Salahura, Vasile Bireş.